„În ziua necazului meu, caut pe Domnul…” (Psalmul 77:2)

     Astăzi vom vorbi despre două principii importante ale rugăciunii: 1) Vorbește cu Dumnezeu când necazul te împresoară. Dacă ești și tu ca majoritatea oamenilor, perioadele bune te pot face să te încrezi în tine însuți, nu în Dumnezeu. Vremurile tulburi te aduc pe genunchi: analize medicale proaste, un copil dependent de droguri, pierderea unui loc de muncă sau o căsnicie zbuciumată… E planul lui Dumnezeu să îngăduie perioade de încercare! El lasă necazul să ne atingă – nu ca să ne facă nefericiți, ci să ne atragă la El. Dumnezeu a spus prin profetul Osea: „Când vor fi în necaz, vor alerga la Mine” (Osea 5:15). Inima de Tată a lui Dumnezeu dorește mai presus de toate să-L ascultăm și să ne încredem în El. Și dacă e nevoie de încercări pentru asta, El ne iubește suficient de mult ca să le îngăduie în viața noastră! Iar când ne întoarcem la El în necazurile noastre, descoperim că El este „adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor care nu lipseşte niciodată în nevoi.” (Psalmul 46:1). 2) Vorbește cu Dumnezeu în orice vreme. În cartea sa binecunoscută „Viața cu Dumnezeu – practicarea prezenței divine”, fratele Laurențiu al Învierii vorbește despre rugăciune ca despre o conversație continuă cu Dumnezeu – o practică pentru orice vreme, orice loc și orice circumstanță. El spunea că dialogul cu Dumnezeu în timp ce gătea sau spăla vasele Îl mulțumea la fel de mult ca atunci când avea timpul său specific de rugăciune. El ne sfătuiește: „Să ne obișnuim să conversăm neîntrerupt cu Dumnezeu, în smerenie. Trebuie doar să recunoaștem că Dumnezeu este prezent în noi și să vorbim cu El în orice clipă. În timp ce mâncați ori stați de vorbă cu cineva, în timpul tuturor îndeletnicirilor dumneavoastră, zi și noapte, înălțați-vă inima către El.” Cuvintele acestea seamănă cu învățătura pe care ne-o dă apostolul Pavel despre acest subiect: „Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta cu toată stăruinţa şi rugăciune pentru toţi sfinţii.” (Efeseni 6:18). Așadar, vorbește mereu cu Dumnezeu!